Frumusețea va salva lumea, spunea Dostoievski. Dar pentru a înțelege gândul lui Dostoievski salvarea trebuie citită în cheia mântuirii, iar frumusețea în cheia grației. Frumusețea este grație încremenită, spunea Da Vinci, iar grația, manifestare a iubirii sau milei divine, har sau charismă, substitutul terestru al binelui, este semnul prezenței divinului in lume. Frumusețea este fragilă, între putere și plăcere, între violența gratuității și puterea grației. Sublimul este unicul moment al intâlnirii cu frumusețea din Celălalt.
Psihoterapia Pozitivă este o metodă umanistă, transculturală și psihodinamică de psihoterapie.
Complexitatea psihoterapiei pozitive vine din faptul ca are o abordare interdisciplinară care utilizează o serie de tehnici aparținând mai multor metode psihoterapeutice: psihoterapie psihanalitică și psihodinamică, psihosomatică, terapie de cuplu și familie, psihodrama.
Ideea centrală este aceea că omul are capacitatea de a se vindeca și a trăi o viață implinită și autentică ca urmare a utilizării resurselor proprii odată ce le va putea cunoaște și accesa. Iar psihoterapeutul format în psihoterapie pozitivă va avea privilegiul de a-l însoți în acest dificil și fascinant parcurs.
Cursul se adreseaza absolvenţilor facultăţilor de psihologie sau ai facultăţilor de medicină, filosofie, psihopedagogie, asistenţă socială, teologie. Absolvenţii facultăţilor de medicină, filosofie, psihopedagogie, asistenţă socială, teologie (nu și absolvenții de Psihologie) vor trebui să realizeze în cei 4 ani de curs (conform Normelor din data de 18 septembrie 2021 ale Colegiului Psihologilor din România) un pachet de discipline universitare de specialitate (în cadrul unei facultăți de Psihologie din România) care va avea cel puțin următorul conținut (o materie de la fiecare din punctele de mai jos):
a) Introducere în psihologie sau Psihologie generală sau Fundamentele psihologiei sau Psihologia personalității sau Teorii ale personalității sau alte denumiri echivalente
b) Psihologia dezvoltării sau Psihologia vârstelor sau alte denumiri echivalente
c) Psihologie clinică sau Psihopatologie sau Psihiatrie sau Profile dezadaptative de comportament sau alte denumiri echivalente
d) Evaluare psihologică sau Evaluare și testare psihologică sau Psihodiagnostic sau alte denumiri echivalente
e) Introducere în psihoterapie sau Abordări în psihoterapie sau alte denumiri echivalente.
Vezi acte necesare înscrierii
Necesitatea de a înțelege viața, de a mă apropia de universul infinit din interiorul omului m-a impins înspre Facultatea de Filosofie. Tema alterității, a întâlnirii cu Celalalt și a ceea ce se creează în această întâlnire mi-a provocat curiozitatea. Drumul pe care pornisem mai mult inconștient decât conștient la vârsta preadolescenței prin prima lectura psihanalitică, Freud, mi-a influențat alegerile ulterioare.
Am absolvit ulterior și Facultatea de Psihologie, m-am format în Psihodramă, în Psihoterapie Pozitivă (Master Trainer în Psihoterapie Pozitivă, certificare World Association for Positive and Transcultural Psychotherapy) respectiv în Hipnoză Ericksoniană (specializare în care sunt, de asemenea, formator). După absolvirea Masterului de Psihanaliză, am început formarea în Psihanaliză.
Toate studiile și formările m-au condus înspre ceea ce am devenit: psihoterapeut, supervizor și formator. Devenirea ca formator în Psihoterapie Pozitivă a fost cursul natural de a întoarce în lume, de a restitui și de a disemina ceea ce eu am primit de la formatorii mei înspre noile generații de psihoterapeuți.
Relația terapeutică, mă așează în situația veșnic nouă a provocării de a descoperi împreună (cu pacientul când sunt psihoterapeut sau cu un alt psihoterapeut când sunt supervizor) misterul, capacitățile și modalitățile noi și creative la situații vechi de viață. A fi însoțitorul privilegiat al acestui parcurs de viață al omului, care nu e lipsit de suferință și dificultăți face din meseria de psihoterapeut cea mai sublimă formă de a fi împreună cu cineva.
Data limită de depunere a cererilor de înscriere: 05 septembrie 2025.
Se va realiza un interviu de selecție (cu doi formatori) vor avea loc în intervalul aprilie - septembrie 2025.
Consultant în Psihoterapie Pozitivă
Psihoterapeut Pozitivist sub supervizare
Supervizare
Basic trainer acreditat de WAPP (World Association of Positive and Transcultural Psychotherapy)
Master trainer acreditat de WAPP (World Association of Positive and Transcultural Psychotherapy)
Asociația Română de Psihoterapie Pozitivă are o bogată experiență în formarea profesională de bază și continuă a psihoterapeuților
Raluca Ioana Gordan
Psihoterapeut autonom practicant, cu specializare în Psihoterapie Pozitivă; certificare Basic Trainer în Psihoterapie Pozitivă, World Association for Positive and Transcultural Psychotherapy; Cerified positive psychotherapist – WAPP, , formare în Hipnoterapie Ericksoniană, psiholog clinician principal, supervizor psihologie clinica, trainer, practicant în consiliere filozofică – Centrul de Practici Filosofice, Consultanta Filosofica și Consiliere
“Psihoterapia pentru mine este un act de deschidere, curiozitate, acceptare și de mare curaj atât din partea clientului cât și din partea terapeutului. Este un proces dificil prin care clientul își accesează suferințele, fricile, tristețile, angoasele dar și resursele care-l pot ajuta să evolueze într-o formă integrată. Terapeutul pătrunde în universul interior al clientului și îl ghidează spre atingerea potențialului ființei sale.
Relația terapeutică este una din cele mai profunde și autentice relații bazată pe încredere, respect, empatie. E o relație transformatoare prin care viața poate deveni mai armonioasă”
Oana Bodor
Psiholog specialist, psihoterapeut, formator (cursuri de baza și avansate) și supervizor acreditat de WAPP (World Association of Positive and Transcultural Psychotherapy) și Colegiul Psihologilor din Romania, lucrez în practică privată din 2010.
Profesional
-Master Psihanaliza Universitatea Titu Maiorescu, București
-Psihoterapie Pozitivă prin Asociația de Psihoterapie Pozitivă, sub patronajul Institutului de Psihoterapie Psihodinamică Pozitivă-Wiesbaden, Germania
-Hipnoza clinica, Relaxare și Terapie Ericksoniana prin ARHTE (formator Liana Don)
-Psihodramă prin Societatea de Psihodrama Jacob Levy Moreno (SPJLM)
-Formator certificat de Ministerul Muncii (formarea continuă a adulților)
-Psihologie-Sociologie, Universitatea Spiru Haret, București
-Play-therapy (proiect experimental), prin Fundația “The Comedy Store for Sick Children” Londra și Spitalul de Copii Brașov, 1991-1995
Ca psihoterapeut, rezonez cu înțelesul etimologic al cuvântului (Psyche – suflet și Therapeia – a servi) și sunt, așadar în rolul de a servi sufletul uman cu dedicare și respect.
Ca formator, mă străduiesc să dau mai departe cât mai mult din ceea ce am primit la rândul meu, atât de la mentorii deosebiți pe care i-am avut, cât și din experiența personală, directă, a lucrului în cabinet. Cred în puterea de vindecare a sufletului omenesc și în resursele pe care fiecare le are în Sine
Sabina Miclea Grigoruță
Psihoterapeută, formată în psihoterapie pozitivă,master în Psihanaliză
Andrada Blaj
Psiholog Clinician, Psihoterapeut cognitiv-comportamental. Competențe: evaluare psihologică, consiliere psihologica și psihoterapie pentru anxietate, depresie, relații conflictuale, stima de sine scăzută, etc.
Florentina Ungureanu
Psihoterapeut Autonom: 5 ani experiență
Formare Terapie Familială Sistemică
Facilitator Constelații Fenomenologice
Terapie de cuplu și/sau familie, terapie individuală, terapie copii și adolescenți.
Beatrix Perde
Psiholog clinician
Andreea Macovei
Psihoterapeut autonom: 6 ani experiență
Formare în psihoterapie sistemică de familie, cuplu, copii și inviduală
Formare în consiliere școlară și individuală
Trainer certificat practicant
Procesul de supervizare este o activitate absolut necesară oricărui psihoterapeut pe întreaga perioadă de activitate, cu toate că, din punctul de vedere al Colegiului Psihologilor procesul de supervizare poate fi încheiat odata cu desăvârșirea celor 150 ore de supervizare pe care acesta în mod oficial le solicită ca una dintre condițiile de trecere la nivelul de terapeut autonom.
Supervizarea se poate realiza atât în grup cât și individual și reprezintă o activitate de reflecție asupra muncii psihoterapeutului.
Necesitatea supervizării nu vizează doar creșterea profesională a psihoterapeutului pentru dezvoltarea unui sentiment al identității profesionale ci implică și un proces de eliberare a psihicului psihoterapeutului. Contaminarea emoțională și psihică la care sunt supuși psihoterapeuții în procesul terapeutic prin transfer și contratransfer care se întâmplă în mod normal, în cadrul ședințelor de psihoterapie poate afecta în foarte mare măsură psihoterapeutul creându-i dificultăți în viața personală, relațională sau chiar de ordin fizic.
De aceea noi susținem esențialitatea supervizării ca proces de susținere înspre o sănătate psihică și fizică. Ne propunem ca pornind de la conceptul lui Winnicott al “mamei suficient de bune”, să putem înlesni asumarea poziției psihoterapeutul suficient de bun, și nu a psihoterapeutului extraordinar sau perfect ci acela care, în funcție de propria sa dezvoltare și capacitate din acel precis moment, să poată oferi empatie, încredere și susținere în procesul personal, pacienților săi.
Neîncrederea în sine poate genera ostilitate în relație cu pacientul, în consecință poate dăuna acestuia. Primum non nocere este maxima latină a bioeticii: a nu dăuna, dacă nu poți ajuta. De aceea supervizarea pentru noi înseamnă oferirea unui context nou de învățare, o mai buna înțelegere și acceptare de sine împreună cu disponibilitatea de a utiliza greșelile în devenirea terapeutică.
𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐀𝐮𝐫𝐞𝐥 𝐂𝐨𝐝𝐨𝐛𝐚𝐧 cu Lectio Magistralis
Surplus sau necesitate?
Ce mai oferă astăzi discursul filosofic
Filosofia e ceva mai particular decât ne place să credem: o afacere de provincie elina. Dar structura ei istorică este ampla și plină de provocări, de probleme și soluții care domină încă în cultura occidentala.
Discursul ei are o formula și o funcție care a alimentat constituirea omului occidental.
Mai are ea ceva de oferit astăzi celor care nu o practică profesional?
Prof. Ion Copoeru cu Lectio Magistralis
Autonomie şi abilităţi.
Deşi temele “autonomie” şi “abilităţi” au un loc important în dezbaterile din filosofie şi ştiinţele socio-umane, legatura dintre ele nu este întodeauna evidentă. În această prezentare voi discuta în ce fel diversele noastre perspective asupra autonomiei sunt legate modul în care înţelegen abilităţile. Pentru aceasta voi face referire la câteva cercetări care definesc abilitatea ca fiind situată, ancorată şi ca survenind in cadrul interacţiunilor. Voi pleda în final pentru un concept relaţional al autonomiei.
Sandu Frunză cu Lectio Magistralis
Consilierea filosofică
Socrate ne-a convins că o viață care nu este asumată nu merită trăită. Trăirea intenționată, angajată, pare să fie calea spre experiența unei vieți bune. În centrul consilierii filosofice stă un asemenea tip de provocare. Este de fapt cuprins aici idealul unei vieți fericite și autentice.
Dacă te afli pe calea căutării autenticității, înseamnă că poți avea un profit maxim de pe urma întâlnirii cu consilierea filosofică. Practicile filosofice sunt azi instrumente utile pe care le pot folosi atât clienții care doresc să interiorizeze, să caute și să construiască, într-o relație de consiliere, sensuri profunde ale existenței, cât și consilierii care doresc să reflecteze și să exploreze împreună cu partenerii lor de dialog dimensiunile multiple și complexe ale ființei umane aflată în cutarea regăsirii de sine pe un plan existențial îmbunătățit.
Dacă dorești să dai consistență și un conținut nou practicilor tale de consiliere, poți avea siguranța că reflecția de tip filosofic poate fi utilă atât pentru clienții care vor să își construiască o filosofie de viață, cât și pentru consilierii care înțeleg că azi filosofia ca mod de viață este o propunere benefică pentru cei cărora doresc să le ofere sprijin în relația de consiliere.
Dacă pur și simplu dorești să petreci timp de calitate cu oameni la fel de interesanți ca tine, participarea la o discuție despre consilierea filosofică este un bun prilej al obținerii unei satisfacții sporite.
Pictura încotro? Înstrăinarea naturii sau moartea artei
Ioan Sbârciu cu Lectio Magistralis
Pictura încotro? Înstrăinarea naturii sau moartea artei
Paradoxul personalității artistice a lui Ioan Sbârciu rezidă într-o anume forță intuitivă interioară, care îl plasează foarte echilibrat între tradiția și actualitatea picturală, între non-figurativul abstract care mizează pe expresivitatea suprafeței picturale, și un figurativ fin și senzual, și, în același timp, îl scoate de pe liniile unor școli sau descendențe ușor identificabile. Această forță intuitivă interioară are numeroase alte aparențe și ocurențe în accentele personale ale limbajului plastic și în profesionalismul și acuratețea gestului pictural, în dramatismul coloristic și chiar și în dimensiunile suprafețelor celor mai multe dintre lucrări.
Pornind de la aceste date, devine evident faptul că peisajele – ca formulă picturală de organizare a suprafeței tabloului luată într-un sens foarte larg – sunt o opțiune firească pentru materializarea propriilor experiențe exploratorii.
Ceea ce construiește materia senzuală a acestor peisaje mitologico-poetice este atât de plural simbolic încât poate conține în ea totodată experiența personală cea mai intimă, atitudinea cea mai radicală față de realitatea socială și problematizarea ontologică cea mai profundă. Dar ele nu conțin mesaje directe, demonstrative. Pentru că în aceste peisaje poetic picturale vibrează misterul. Negrul lor nu este aici opusul transcendenței din aura sfinților din icoanele bizantine. E mai degrabă preferința pictorului Ioan Sbârciu pentru mister, în contextul unei lumi tot mai dezvrăjite și a unei naturi tot mai supusă utilizării și profitului. Preferință tensionată între nostalgia afectuoasă pentru ceea ce a fost și optimismul eroic cu care așteaptă viitorul, un pictor cu temperament romantic și afinități stilistice neo-expresioniste. Întunecat, negru, poate fi numai ceea ce, din diferite motive omul nu poate vedea – pentru că nu se încrede în sufletul său, pentru că își refuză intuiția, pentru că nu are suficientă credință… Altfel misterul poate fi totul, tot așa cum negru înseamnă, paradoxal, co-prezența tuturor culorilor…
Urmând linia mai multor cicluri pe care ni le-a propus: Labirint, Pădurea de cenușă, Nocturne-peisaje transilvane, Roșia Montana, Ioan Sbârciu a ales pentru această expoziție să ne vorbească despre Natura înstrăinată. Ideea Înstrăinării Naturii poartă în ea suficientă sămânță de meditație pentru ceea ce se întâmplă astăzi în utopia realizată a dominării Omului asupra Naturii, cu consecințele distopice ale încălzirii globale și poluării generale ale pământului și mării și cu riscul denaturării naturii umane, prin Inteligența Artificială. Totuși lucrările din această expoziție nu sunt atât figurative sau descriptive și chiar referințele mitologice sunt mai mult conotative. Ele trimit subtil la o confruntarea între o natură și o cultură care nu implică încă normativitatea, pentru că mitologiile sunt evanescente și utopiile nefuncționale. Este în aceste tablouri o natură care, mizând pe om, își caută realitatea și mai ales consistența. Ele vorbesc despre pierdere și cădere numai pentru a reaminti sarcina omului devenit artist de a restaura armonia primordială.
(Aurel Codoban)
Curajul de a spune NU este o atitudine etică, una dintre cele mai nobile atitudini etice.
Ciprian Mihali (n. 1967) a terminat Filosofia la Cluj în 1992. În 2000 a devenit doctor în filosofie al Universităților din Cluj și Strasbourg. Predă din 1992 la Universitatea „Babeș-Bolyai” și a fost profesor invitat la numeroase universități europene. Între 2012 și 2016 a fost ambasador al României în Senegal și în alte șapte state din Africa de Vest. Din 2016 până în 2020 a fost director pentru Europa de Vest, la Bruxelles, al Agenției Universitare a Francofoniei. Autor a opt cărți individuale și coordonator pentru nouă volume colective, a tradus în limba română peste 25 de lucrări de filosofie. A fost recompensat de statul francez cu Palmele academice (2012) și de Academia Română cu Premiul Nicolae Titulescu pentru excelență în Diplomație (2017). Ultimele lui cărți sunt Om precar, om suveran. Rostul filosofiei în societatea digitală (Trei, 2023) și Dicționar ilustrat de educație socială (Humanitas, 2023).
Curajul de a spune NU este o atitudine etică, una dintre cele mai nobile atitudini etice. El nu se referă nici la răzvrătirea mofturoasă a unui copil, nici la tupeul celui care alege să nu respecte legea, nici la scepticismul celui care nu crede în nimic și nu are încredere în nimeni. Curajul este deja în sine o formă de a spune nu, de a ieși din rând, de a întrerupe consensul și de a face lucrurile altfel. E curajos cel care decide să nu gândească cu mintea altcuiva, cel care îndrăznește să nu repete doar ce au spus alții și, mai ales, este curajos cel care spune nu supunerii de orice fel, conformismului călduț, obedienței profitabile, micului interes personal ce rezultă din acceptare, cel care se revoltă împotriva nedreptății, abuzului sau minciunii. Pentru că există forme patologice de a spune DA, există și forme etice de a spune NU. O societate dreaptă e aceea în care oamenii au curajul să spună NU împreună și public, nicidecum aceea în care oamenii tac deodată și își văd de treburile lor private.
În cadrul centrului de psihoterapie La Grande Bellezza, ne propunem să organizam o serie de 6 evenimente dedicate filosofiei pentru nefilosofi, adică lecții de filosofie într-un format accesibil și atractiv.
Ne dorim să creăm un spațiu de întâlnire între gândire și lume, filosofie și actualitate unde plăcerea și cunoașterea, satisfacția și rațiunea se armonizează și se completează.
Ideea de amuse-bouche philosophique leagă plăcerea cu mintea. Intâlnirea are funcția de a provoca, de a declanșa dorința de a descoperi mai mult precum aperitivul. Amuse-bouche philosophique e deschiderea spre o zonă în care filosofia e accesibilă și la îndemână. Fără deschidere bucuria nu poate exista și nici curiozitatea legată de ceea ce urmează. Amuse-bouche e nașterea dorinței de a accesa zone care păreau inaccesibile și care se dovedesc nu doar abordabile ci și incitante.
Primul eveniment va avea loc în data de 16 decembrie 2023, intre orele 17-20, având plăcerea de a-l avea ca invitat pe:
𝐏𝐫𝐨𝐟. 𝐀𝐮𝐫𝐞𝐥 𝐂𝐨𝐝𝐨𝐛𝐚𝐧 cu
Lectio Magistralis
De ce 𝐜𝐨𝐦𝐮𝐧𝐢𝐜𝐚𝐫𝐞𝐚 este altceva decât ne așteptăm noi să fie?
Aproape tot ceea ce facem implică comunicare. Comunicăm pentru a transmite idei, pentru a ne exprima și pentru a ne conecta cu cei dragi. Comunicarea este modaitatea prin care liderii conduc, vânzătorii vând, părinții sunt părinți și profesorii predau.
Chiar și gândirea noastra e comunicare.
Credem de aceea că știm ce este comunicarea. Dar ne înșelăm: obișnuințele noastre, cunoașterea comună și teoriile tradiționale ne împiedică să vedem că, de fapt, comunicarea construiește realitatea!
Mai multe informații despre Prof. Aurel Codoban puteți găsi aici
Detalii:
Adresa Str. Napoca 27, ap.2
Cost 100 lei
Numar de locuri este limitat. Rezervarea locului este confirmată prin achitarea taxei de înscriere.
BT Pay 0732405533
Revolut 0732405533
sau cont bancar la cerere. Pentru detalii legate de facturare vă rugăm să contactați la nr 0732405533
Dorința de frumusețe este simțământul prezenței vieții, frumusețea este antonimul nimicului.